Pașii de urmat pentru Fertilizarea in Vitro

Fertilizarea in Vitro este o metoda de reproducere asistata care consta in obtinerea de embrioni in laborator, prin fertilizarea unui ovocit cu un spermatozoid, si introducerea embrionilor obtinuti in uter in vederea obtinerii unei sarcini.

Etape:

  1. Stimularea ovariana controlata (SOC) si monitorizarea tratamentului
  2. Punctia ovariana si recoltarea de ovocite
  3. Fertilizarea ovocitelor
  4. Evolutia embrionilor
  5. Transferul de embrioni
  6. Implantarea embrionilor
  7. Vitrificarea embrionilor

Ce trebuie stiut…

– Stimularea ovariana controlata (SOC) este realizata prin medicatie injectabila

– Scopul tratamentului este de a stimula ovarele sa produca mai multi foliculi maturi pe parcursul unui ciclu menstrual , scopul fiind asadar poliovulatia, fiecare folicul matur poate contine sau nu un ovocit matur capabil de a fi fertilizat de un spermatozoid

– Monitorizarea raspunsului la tratament se face prin ecografie cu numararea si masurarea foliculilor si masurarea endometrului si recoltari de estradiol si progesteron din sange

– Foliculii maturi sunt cei care vor ajunge pe parcursul stimularii la > 14 mm, cu probabilitatea cea mai mare de a contine 1 ovocit matur.

– Punctia ovariana se va face transvaginal, sub control ecografic, sub analgo-sedare (anestezie generala intravenoasa), se vor punctiona astfel toti foliculii maturi pentru a cauta ovocite

– Dupa punctie, vor fi numerate si evaluate in laboratorul de embriologie toate ovocitele recoltate; in mod frecvent nutoate ovocitele recoltate sunt mature, adica apte de a fi folosite pentru fertilizare; fertilizarea corecta a ovocitelor depinde de calitatea spermatozoizilor şi mai ales de calitatea ovocitelor.

– Fertilizareaeste procesul prin care spermatozoidul (care conţine jumătate din materialul genetic), se uneşte cu ovocitul (care poartă de asemenea,  jumătate din materialul genetic), având ca rezultat crearea unei singure celule (zigotul), care conţine suma totală de cromozomi (un amestec de caracteristici genetice de la ambii părinţi).

– Fertilizarea este un proces care are loc in laboratorul de embriologie si poate fi facuta in 2 feluri:

  • FIV standard – ovocitul este lasat in incubator cu un numar de spermatozoizi viabili in jur, cu scopul ca 1 spermatozoid sa fertilizeze singur ovocitul , fara nici un ajutor din exterior
  • FIV cu ICSI – in care fiecare ovocit matur va fi injectat 1 spermatozoid viabil si normal morfologic, folosind pipete extreme de fine , sub microscop, prin micromanipulare

– Ziua 1 – ovocitul fertilizat corectconţine 2 pronuclei (unul cu ADN de la tată, celălalt de la mamă). Aceşti “pronuclei” sunt vizibili si pot fi vazuti la microscop la 16-18 ore după fertilizare. Ovocitul fertilizat (zigotul) conţine cei 46 de cromozomi pentru dezvoltarea normala a unui embrion. Exista situatii in care ovocitul nu este fertilizat corect , se va prezenta cu 3 pronuclei, acesti embrioni nu vor putea fi folositi, fiind anormali genetic

– După fertilizare, ovocitul fertilizat va  începe procesul de diviziune celulara sau clivaj, mai întâi în 2 celule, apoi 4, 8 etc.

– Parametri spermogramei sunt parametri care indica numarul, mobilitatea, morfologia spermatozoizilor din proba de sperma, carene pot  orienta despre capacitatea fertila a probei respective, dar nu ne indica capacitatea functionala a spermatozoizilor, si anume daca isi pot indeplini functia correct, adica aceea de a fertiliza un ovocit.

– Parametrul cel mai important pentru succesul fertilizarii ramane calitatea ovocitelor

– Administrarea produselor cu hCG (Pregnyl, Ovitrelle, etc) are scopul de a matura cat mai mult ovocite pentru a putea fi apte de fertilizare.

– Un numar mai mare de ovocite nu echivaleaza neaparat cu sanse mai mari de sarcina

– Ovocitele recoltate din ovare la punctia ovariana pot fi mature, imature sau degenerate, doar ovocitele mature vor putea fi folosite pentru fertilizare cu scopul de a obtine embrioni; in cazul unei functii ovariene normale , ponderea cea mai mare din ovocitele recoltate o vor avea ovocitele mature.

Ovocitul “matur”

Un ovocit matur este un ovocit ajuns in stadiul de dezvoltare corectă atât cromozomială şi citoplasmică, pentru a putea fi fertilizat corect.  Acesta contine un numar de 23 cromozomi (jumatate din materialul genetic al unei celule normale) pentru a putea primi restul de 23 cromozomi de la un spermatozoid si pentru a intregi in felul acesta numarul corect  – 46 de cromozomi (material genetic) din celulele umane. Notiunea si mai corecta ar fi aceea de ovocit competent, anume un ovocit matur, capabil sa genereze prin fertilizare un embrion competent, adica cu sanse foarte bune de implantare si evolutie la termen catre nou nascut.

Ovocitul  “imatur”

Un ovocit imatur este un ovocit care nu a parcurs corect etapele de evolutie/ diviziune celulara, astfel incat sa poate fi fertilizat corect; acesta contine inca 46 cromozomi, adica nu a reusit sa-si injumatateasca materialul genetic, etapa obligatorie catre maturare; se numeste ovocit imatur sau vezicula germinala. Acest tip de ovocit nu va putea fi fertilizat. Maturarea ovocitului “In Vitro” este posibila, dar calitatea embrionului obtinut dintr-un astfel de ovocit nu este dintre cele mai bune.

Ovocitul “degenerat”

Ovocitul are o durata de viata limitata, ca toate celelate celule din corp. In mod normal, dupa ce se incheie procesul de maturare, ovocitul traieste inca aprox 48 ore, dupa care degenereaza, adica moare.

Ovocitul degenerat este  asadar o celula moarta, adica un ovocit care si-a epuizat posibilitatea de a se fertiliza.

Existe situatii patologice, de ex in disfunctiile ovariene de maturare a ovocitelor, OMPK, premenopauza, mutatii ale receptorilor de FSH si/sau LH, oricare alte disfunctii de functie celulara, in care ovocitul nu isi poate parcurge etapele corecte de evolutie celulara si evolueaza catre degenerare, fara sa  treaca prin procesul de maturare.

– Definirea celor 2 notiuni: transferul embrionilor si  implantarea embrionilor, sunt 2 procese diferite:

  • Transferul embrionilor – reprezinta alegerea unui numar de embrioni care vor fi plasati in uter folosind un cateter extrem de fin; se poate face oricand intre ziua 1 si ziua 6 a embrionilor si o realizam noi
  • Implantarea embrionilor – este o etapa obligatorie pentru evolutia unei sarcini, este realizata de catre embrion si reprezinta fenomenul de atasare si mai apoi penetrare de catre blastocistul eclozat (fara zona pellucida) de regula in endometru, fenomen care incepe in ziua 6-7 a embrionilor

– Implantarea embrionilor este inca un fenomen insuficient cunoscut

– Tratamentul recomandat dupa punctia ovariana si recoltarea de ovocite este pentru a creste sansele de implantare a embrionilor si a sustine o sarcina inca de la implantare.

– Dupa 10-14 zile de la transferul embrionilor se efectueaza testul beta hCG din sange pentru a evalua rezultatul procedurii de FIV, mai exact pentru a evalua la aceasta etapa, implantarea si evolutia ei; sarcina clinica, posibil a fi evaluata ecografic, se va evidentia dupa 10 -14 zile de la un test beta hCG pozitiv.

– O balonare uşoară, sau jena dureroasa în zona pelviană, pot fi resimţite in urmatoarele 7-10 zile după recoltarea ovocitelor. Acest lucru poate fi rezultatul tratamentului de stimulare ovariana si punctiei ovariene; nu sunt normale in aceasta etapa durerile accentuate, sangerarile , febra, starea de rau inexplicabil

– Embrionii de calitate buna, care nu vor fi transferati proaspeti, vor putea fi pastrati prin vitrificare, si reprezinta o sansa buna de sarcina pe un alt ciclu menstrual fara a mai fi nevoie sa fie parcurse etapele de stimulare ovariana si punctie ovariana.

Este utilă informația?
RSS
Follow by Email
Facebook
Google+